 SytriMembru IVDin: dincolo de zare...
Postari: 705
|
|
Chiar daca poporul romana nu are o mitologie de sine statatoare, mituri cosmogonice si antropogonice s-au pastrat sub forma de legende. stoparea crearii unei mitologii a fost datorata crestinarii timpurii a poporului roman, mai exact din faza de formare, faza ce s-a intetit dupa retragerea aureliana din 271. influentele culturii romane, in special, dar si a celei grecesti, compilate in contextul mediului predominant rural si agricultural a dus la formarea unor fiinte si a unor obiceiuri endemice. totusi, crestinarea a impiedicat dezvoltarea lor, acestea transformandu-se in superstitii, asociate de obicei raului, dar si binelui, devenind sfinti. un exemplu de modificare locala a nervurii mitice biblice reprezinta dorinta lui Adam si a Evei, morti la varsta de 700 de ani, de a fi ingropati in muntele Alelei. in folclorul bucovinean s-au pastrat variante cosmogonice stranii, cu radacini foarte vechi: la inceput nu era nimic pe lume, decat un munte mare purtat de vanturi; din varful sau iesea foc, iar din foc s-a nascut o femeie neinsufletita al carei trup a fost purtat multa vreme de vanturi pana a ajuns la Vantul-cel-mai-de-sus, care i-a dat viata. De acolo femeia coboara pe munte unde, gasind doua bucati de fier le inghite, ramanand astfel insarcinata. naste doi copii:unul schiop si destept, altul teafar si prost. Muntele neavand fier si fratii avand nevoie de lut, cel prost aduce lut din adancul marilor, iar cel destept creaza din lut un cal fara viata. intra pe rand in cal ca sa-l miste, facand apoi si o caruta; fiindca numai fratele prost izbutise sa miste calul ramane sa traga el toata viata. ceea ce acest mit vrea sa exprime este ca dumnezeu era necuscut in acele timputi, deci crestinismul nu se infiltrase in teritoriul romanesc, sau se infiltrase sporadic. mitologia romana, in formele cunoscute de noi astazi nu cuprinde zei, numai duhuri, divinitati de origine totemica(Sfanta Vineri, Pasarea Maiastra), animale oraculare(Oaia Nazdravana, Calul Nazdravan), demoni(Ielele, dracul, Muma-Padurii), divinitati luciferice(catelul pamantului), monstri zoomorfi(balaurii), giganti(Uriasii, Novacii), eroi miraculosi(Fat-Frumos, Praslea) si zane (ursitoarele, Ileana-Cosanzeana), divinitati ale naturii aduse de crestinism(Sīmpetru, Sīntilie). exista si instrumente magice, folosite de eroi in scopul invingerii raului sau in scopul de a face rau(caciula fermecata, flautul fermecat, busteanul ielelor). Exista si taramuri paralele cel mai cunoscut fiind Taramul Celalat, care nu este infernul ci o lume parahumana din alt univers. Mitologia romana are patru caracteristici de baza:a)lumea populata de duhuri rele si bune pe care omul le poate pacali cu ajutorul inteligentei sale b)destinul implacabil asa cum spune si Dimitrie Cantemir despre credinta romanilor, ce cred ca punctul de sfarsit al vietii este pus de zei si nu poate fi schimbat, de asemenea orice moment din viata. Un exemplu in acest sens este balada populara Miorita, unde oracolul nu este o prevenire si anuntarea obiectiva a unui fenomen natural ce nu poate fi modificat. c)credinta intr-un taram secund paralel, rar infernal si de obicei paradisiac, dar nu in sensul biblic, deaorece credintele pagane nu au patruns inca in acest mit. d)convingerea ca undeva exista nemurire, asa numita tinere-fara-batranete-si-viata-fara-de-moarte.
_______________________________________
Si singur stau si caut, ca uliul care cata
Īn inima-omenirii de viata dezbracata
Un stīrv spre-a-l sfīsia...
|
|
