 DellMembru II
Postari: 489
|
|
Ca si religiile mai târzii (taoismul, confucianismul), mitologia chineza arhaica e mai mult un fenomen cultural si etic decât unul de religie sau filosofie mistica; de imensa varietate, mitologia arhaica e prea putin cunoscuta în structurile ei originare: vechiile mituri au fost adesea uitate din cauza rationalismului taoist ulterior, fie si datorita dificultatilor de lectura a scrierii arhaice.
În epoca cea mai veche se pare ca ar fi existat aproape un monoteism, reflectat în cultul unei fiinte supreme conducând universul: zeul SHANGDI,care nu era privit ca divinitate creatoare, ci ca o forta cosmica centrala, incompatibila cu notiunile de rau, alterare, neadevar, dar care distribuie rasplatile si pedepsele cu un echilibru justitiar fara gres.
Daca în epoca dinastiei Chang (mileniul II îen) cultul înnoit îl apropiase de treburile imperiului (acum era zeu al razboiului, recoltelor, ploii si destinelor omensti), în confucianism (desi Confucius îl numise "gigant" importanta sa scade , pâna când zeul e redus la o simpla personificare a cerului (tian), pentru ca în epoca moderna shangdi sa însemne zeu (ca nume comun). Sursele mitologiei clasice sunt multe dar
disparate (baza ramânând totusi stravechea enciclopedie Cartea muntilor si marilor). Aceasta veche mitologie, ca fenomen cultural de foarte lunga continuitate, e poate cea mai comprehensiva în ceea ce priveste mitizarea lumii fenomenale: miturile chineze desfasoara un evantai de elemente de la cele mai abstracte notiuni pâna la fabulosul cel mai plastic. Dar, desi o lume atât de specifica cu o civilizatie cntinua si originala, China a produs mituri fundamentale de circuit universal (de exemplu mitul potopului).
Exista doua cosmogonii succesive, cu un mare diluviu intercalat:
a) haosul primordial Hun-dong, personificat ca împarat lipsit de cele 7 orificii ale vietii, cere perforarea necesara, dar la ultima moare, producând din sine însusi universul; însa de fat universul organizat îl compune abia PANGU, omul cosmic primordial care, dupa un somn de 18 milenii într-un ou, sparge gaoacea eliberând materia prima din care se constituie cerul si pamântul în formele cunoscute;
b) potopul dezlantuit ameninta sa nu se mai curme, pâna la interventia dragonului YU, care obtine din cer o harta a pamântului si izbuteste sa ghideze puhoaiele (în alta varianta, pâna la interventia zeitei NU WA care, împreuna cu sotul si fratele ei FU XI repara universul distrus de potop si nasteun numar mare de
bucati de carne informa pe care, scapându-le din cer pe pamânt, produce omenirea). Miturile arhaice spun ca la început existasera legaturi permanente între cer si pamânt, circulatia fiindu-le accesibila în ambele directii si oamenilor si zeilor, pâna când CHOUANG-SU le-a întrerupt, relatiile reluându-se apoi în sens unic (de la cer la pamânt) si rar.
Panteonul clasic se înmulteste în primele milenii foarte mult, încât un edict imperial limiteaza la 600 lista zeilor oficiali. Fantezia chineza clasificase divinitatile dupa toate evenimentele primitive memorate de traditie, dupa toate fenomenele cosmice, pentru întregul mediu ambiant natural, ca si pentru toate îndeletnicirile omenesti posibile în epoca. Dupa potop apare zeul solar YANGDI concomitent cu stranepotul sau CHOU YONG, zeul focului; dar sunt tot atunci zei ai apelor (Yu Kiang si Ho Bo), vântului (Feng Bo),tunetului (Lei Kong), desigur un zeu al mortii (Yen-lo), unul al longevitatii (Shou-lao), unul al fericirii(Tai-fen), ca si multi zei cu arii atributive strict delimitate dar si cu zone duble din arii aparent contrare(fenomen posibil în istoria Chinei antice): KUAN-DI, zeu al razboiului si culturii; apoi LU XING, zeul functionarilor, CHONG KUI,al grelelor încercari, TSAI SHEN, al bogatiei, WENCHANG Tadi, al literaturii,TSAO CHONG, al bucatariei si artei culinare. Dupa aceea erau divinitatile nefaste: mama imperiala - Hsi Wang-mu, dragonul - Ciyou, dragonii buni si rai, zânele (Maku, traind 3 ere), împarati cu rol de eroi civilizatori (Yao, Huangdi), dar si eroi legendari (arcasul Yi, mandarinul zburator în Luna - Wang-ho).
_______________________________________
"Nemuritori muritori, muritori nemuritori; isi traiesc unii altora moartea si isi mor viata!"
|
|
I (Domnul). In primul mileniu iH, devine TIAN( Cer) si manifesta trasaturile unui zeu antropomorf si personal al tribului Zhou (cea mai lunga dinastie chineza). Tian locuia in Ursa Mare, in Mijlocul Cerului.Era clarvazator si omniscient. Mai tarziu, aceste calitati ale lui Tian vor fi celebrate de catre Confucius.